Formula înţelepciunii

Dezvăluirea sensului noţiunii de înţelepciune vine în continuarea unui articol anterior dedicat noţiunii de deştept.

Noul dicționar explicativ al limbii române, Editura Litera Internațional, 2002, oferă următoarea definiţie pentru înţelepciune:

ÎNȚELEPCIÚN//E ~i f. /<lat. intellectio, ~onis
1) Facultatea de a înțelege și de a judeca adânc lucrurile.
2) Judecată cumpănită; chibzuială. ♢ Cu ~ cumpătat. [G.-D. înțelepciunii]

Să atragem atenţia asupra faptului că prin defniţie o persoană înţeleaptă este deşteaptă într-un grad superior, posedând în plus şi capacitatea de a judeca adânc lucrurile: înţelept = deştept + judecător.

Din Dicționarul de sinonime, Mircea și Luiza Seche, Editura Litera Internațional, 2002, avem:

ÎNȚELEPCIÚNE s.
1. (latinism rar) sapiență, (înv.) înțelepție, mândrie, mândroste, preamândrie. (~ lui era vestită.)
2. filozofie. (Din ~ poporului român.)
3. chibzuială.

Observăm că un înţelept mai este şi filosof, dar şi posedă un grad înalt de demnitate proprie. Prin urmare:

înţelept = deştept + judecător + filosof + mândru.

Să mai apelăm încă o dată la „Noul dicționar explicativ al limbii române”:

ÎNȚELÉP//T1 ~ți m. /<lat. intellectus
Persoană înzestrată cu capacitatea de a pătrunde esența legilor fundamentale ale naturii și ale societății; cugetător; gânditor.
ÎNȚEL//ÉPT2 ~eáptă (~épți, ~épte) /<lat. intellectus
1) (despre persoane) Care înțelege și judecă drept; care are judecată sănătoasă; cuminte.
2) (despre manifestări ale oamenilor) Care este bine gândit; făcut cu socoteală; chibzuit.

Ţinând cont de aceste definiţii, vom adăuga şi cuminţenia la conceptul cercetat, definitivând următoarea formulă finală:

înţelept = deştept + judecător + filosof + mândru + cuminte.

Formula are mai puţin sens matematic, şi mai mult sens conceptual. Dacă totuşi se aplică interpretarea matematică, spre exemplu, ca ecuaţie, apar „adevăruri” surprinzătoare şi ilare, în mare măsură, asupra interpretării componentelor ecuaţiei.

Având claritatea necesară asupra sensului noţiunii să încercăm să o aplicăm dar şi să o verificăm în contextul unor aforisme.

 

  • Izvorul înţelepciunii noastre este experienţa noastră. Izvorul experienţei noastre este prostia noastră. Sacha Guitry

Este interesant să constatăm că şi un prost poate deveni înţelept, la un anumit moment, dacă va avea o experienţă bogată, dar experienţa bogată nu asigură în nici un caz înţelepciunea. Omul trebuie să tragă concluzii corecte din experienţa acumulată (adică să înceapă a deveni deştept) şi să le poată aplica.

  • Nu există prostie ce nu poate fi corectată prin inteligenţă şi nu exită înţelepciune ce nu poate fi stricată prin prostie. Johann Wolfgang von Goethe

Un înţelept neapărat este şi deştept. Prostia nu este caracteristică înţelepciunii.

  • Înţelepciunea este preparată din inteligenţă şi conştiinţă morală. Fazil Iskander

Un înţelept nu este numai inteligent, dar are şi nişte criterii morale de înaltă valoare. Şi viceversa: un înţelept nu are numai criterii morale înalte, dar este şi inteligent.

  • E mult mai simplu să manifeşti înţelepciunea în treburile străine decât în cele proprii. François VI, duc de la Rochefoucauld

Sunt ei oameni deştepţi, care înţeleg şi judecă bine lucrurile, dar când e vorba de a le aplica în acţiunile proprii, dau dovadă de lipsă a criteriilor morale de valoare, ceea ce nu-i caracteristic unui înţelept.

  • Nu există asemenea situaţi şi activităţi neînsemnate în care nu s-ar putea manifesta înţelepciunea. Lev Tolstoi

Înţelepciunea este o caracteristică ce se poate manifesta în cele mai neînsemnate activităţi şi situaţii.

  • Înţelepciunea cere aprobare… vanitatea cere laudă. Pierre Buast

Înţelepciunea nu este compatibilă cu atitudinea de înfumurare sfidătoare și disprețuitoare, cu ambiţia neîntemeiată, cu trufia. Înţelepciunea cere simplitate şi modestie.

 

  • Un înţelept nimerind între proşti nu trebuie să aştepte respect, şi când prostul îl învinge pe înţelept prin vorbe goale, nu e nimic de mirare deoarece şi diamantul poate fi crăpat cu o piatră. Abū Muṣliḥ bin Abdallāh Shīrāzī

Înţeleptul nu e neapărat respectat şi învingător.

  • Ai bărbăţie şi foloseşte propria inteligenţă. Immanuel Kant

Un înţelept neapărat are curajul să folosească propria inteligenţă.

Evident, sunt numeroase alte aforisme, ce contrastează uneori reciproc şi complică esenţial „călătoria” în lumea aforismelor. Formula/reperul conceptual e acea busolă care ajută la orientare în lume aforismelor şi face ca procesul de analiză şi apreciere calitativă a lor să devină simplu şi captivant.

P.S. Vezi şi eseurile afine acestuia: „Ce înseamnă deştept” şi „Lumea fericirii”.

P.P.S. Dragă cititorule! Foloseşte materialele acestui post, dar nu uita să faci referinţă la autor şi adresă. Cu bine!

Anunțuri

2 comentarii la “Formula înţelepciunii

  1. As veni cu o formula, daca imi permiteti…

    (Intelepciune-constiinta )+constientizare=descoperirea luminii interioare=imparatia cerurilor in noi

    frumoasa ideea dvs.cu formula si are, cu mult mai putina vorbarie care, nu e intelepciune…

    si vreau sa il completez pe Rochefoucauld, si sa spun ca inteleptul care isi manifesta intelepciunea in problemele straine lor, este cea mai vie dovada ca acela nu se deosebeste prea tare de un neintelept, intrucat amandoi dorm. Au ochi dar nu vad, au urechi dar nu aud, ei nu sunt prezenti, aici, si acum. De ce? pentru ca ii domina mintea, cu gandurile ei, iar gandurile se indreapta doar spre trecut, sau spre viitor. Abia daca se trezeste, adica devine constient si traieste doar in prezent, aruncand trecutul care este mort, si nevisand la viitor, abia atunci dobandeste adevarul, iar adevarul te face nu numai intelept, dar niciodata nu ai cum sa gresesti.

    Am citit undeva ca, radacina cuvantului „pacat” , in ebraica inseamna ratare, a rata. De ratarea prezentului ne vorbeste Iisus cand spune ca pentru fiecare clipa vom da socoteala inaintea lui Dumnezeu. Fiindca noi traim ori in trecut, ori visam la viitor, niciodata in prezent. Lupta noastra este spre a deveni constienti, ca sa putem veghea, caci nu stim clipa cand sufletul nostru va fi luat de la noi…

  2. Originala formula…

    Apare o problema cu noţiunea de prezent. Dacă acceptăm că prezentul e doar o clipă, pe care nu o putem prinde, atunci e imposibil să trăieşti în prezent… Dacă acceptăm, totuşi, că prezentul este un interval de timp – o oră, o zi, o lună etc., atunci cred că putem trăi în prezent… Mi se pare că e mai clar gândul dacă am spune că trebuie să fim mereu angajaţi în careva activităţi utile şi să nu lenevim, adică să trăim prezentul prin crearea a ceva bun… Să ne grăbim să facem bine – să consumăm util prezentul!

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s