Alegeri corecte sau… "tehnologii" electorale?

Lă începutul perioadei de democratizare a societăţii speranţele  noastre că democraţia ne va asigura o viaţă mai bună şi mai demnă erau atotcuprinzătoare. Alegerile democratice păreau un remediu miraculos care asanează periodic  societatea. Timpul a demonstrat că a fost doar o iluzie, o părere naivă.

Omul prin natura sa este vulnerabil la ispitele de diversă natură. Iar puterea şi banii sunt poate cele mai mari dintre ele.

Deoarece calea spre putere într-o societate democratică se croieşte, în general, prin proceduri electorale, anume aici este şi locul tare, dar şi cel slab, de care poate să profite cineva.

Demult nu mai este un secret faptul că masele de oameni pot fi uşor manipulate, chiar şi în condiţiile unor reguli şi condiţii electorale  bine puse la punct. Lupta dintre bine şi rău nu este doar un subiect filosofic, ci o realitate, oricare ar fi formele sub care s-ar ascunde ea.

Despre fraudarea alegerilor la nivel naţional s-a scris mult. O cauză a fraudării este în mare parte faptul că PCRM a folosit toate pârghiile puterii pentru a-şi asigura o victorie confortabilă în alegeri. Şi ar fi obţinut-o de n-ar fi fost evenimentele din aprilie. Acele evenimente au scos la iveala goliciunea „regelui”.

Dar ce se întâmplă când alegerile se desfăşoară pentru nişte funcţii de un nivel mai inferior, cum ar fie alegerile decanului unei facultăţi. Sunt posibile oare fraudări şi într-un mediu intelectual avansat? Aşi vrea să cred că nu… Dar… Să încercăm să analizăm prin argumente elementare alegerile la aşa nivel.

Procedurile de alegeri sunt studiate de teoria jocurilor. Există o ramură aparte care se ocupă de construirea modelelor matematice şi de investigarea ştiinţifică a lor. N-o să mă refer la ele. Vreau să efectuăm o analiză conformă cu bunul simţ.

Să ne clarificăm cine sunt subiecţii/jucătorii principali în alegeri. Evident – sunt cadrele didactice, studenţii şi personalul tehnic. N-o să abstractizăm lucrurile prea tare ca să includem membrii întregii societăţii, pentru care este, în general, important ca activitatea instituţiilor de învăţământ să fie una de succes. Mai există un subiect important – conducerea/rectoratul/senatul instituţiei de învăţământ. În concluzie, ajungem la patru categorii de jucători, dar nemijlocit în procesul electoral la Facultate participă doar cadrele didactice şi reprezentanţii studenţilor.

Printre cadrele didactice se evidenţiază candidaţii la postul de decan. Anume ei desfăşoara disputa principală – un joc antagonist cu sumă nula 🙂 . Numai unul dintre candidaţi devine decan. Căştigul cel mai mare îl are învingătorul, şi respectiv pierderea maximă – cel învins/cei învinşi. Alegătorii au, în general, câşiguri/interese aproape egale. Pot „puţin” să profite doar acei care se „au de bine” cu învingătorul şi, desigur, conducerea instituţiei, când este ales un decan docil, fără verticalitate.

Corectitudinea cere ca pretendenţii la postul de decan să fie puşi în condiţii egale sau aproape egale. Ce înseamnă acest lucru? Se cere ca nici unul dintre candidaţi să nu poată profita de  avantajele aparatului birocratic şi de susţinerea făţişă a conducerii, altfel totul este doar o farsă/spectacol de prost gust. Mai trebuie ţinut cont de faptul că în opt ani de guvernare comunistă o mare parte dintre alegători au prins din nou frica de putere,  frica de a nu pierde locul de muncă, şi în sărăcia mistuitoare care bântuie societatea este un argument de care trebuie de ţinut cont. Prin urmare trebuie să se asigure nişte condiţii de liberă exprimare a opiniilor, de informare completă a Facultăţii referitor la candidaţi şi la desfăşurarea scrutinului. Evident,  interesele de grup există şi ele nu pot fi în nici un mod evitate, dar votul trebuie să fie secret ca fiecare alegător să-şi poate exprima liber opinia.

La Facultatea de Matematică şi Informatică a Universităţii de Stat din Moldova au fost anunţate alegerile decanului. O informaţie oficială despre starea lucrurilor la moment nu este  deocamdată difuzată sau, poate nu a fost receptată doar de mine. Din surse neoficiale, adică de la colegi şi de la unii şefi de catedre am aflat că au fost înregistrate două candidaturi: cea a decanului intermar – profesorul A. Perjan, şi cea a şefului catedrei de informatică şi optimizare discretă – profesorul  S. Cataranciuc.

E salutabil faptul că de acestă dată avem alternative şi candidaţii au curajul de a se „confrunta” într-un cadru electoral deschis. Rămâne să vedem dacă se vor asigura condiţii echitabile ambilor competitori şi nu se va pomeni careva dintre ei în postura unui Don Quijote de la Mancha care se luptă cu morile de vânt.

Cu toţii dorim un lucru – să devină decan anume acel dintre ei care va reusi să genereze un suflu nou la Facultate, spre binele întregii Facultăţi.

Le urăm succese ambilor candidaţi şi să învingă cel mai bun!

Să fie într-un ceas bun şi cu Doamne ajută!

Anunțuri

2 comentarii la “Alegeri corecte sau… "tehnologii" electorale?

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s