Învăţătorul…

Este oare învațător acel care învaţă pe cineva sau acel de la care cineva învaţă?

P.S. Răspunsuri uluitor de frumoase de la Dorin Stef pe adresa:
http://dorinstef.blog.com/nichita-in-maramures/
(Dorin Stef, A treisprezecea elegie. Evanghelia dupa Nichita, Editura Dacia, Colectia Discobolul, Cluj Napoca, 2007)
Inserez aici un fragment, fragment dedicat învăţătorului Nichita Stănescu. Vă invit să citiţi articolul/cartea integral.

„INVATATORUL

1. Spre sfârsitul vieţii, a devenit Învăţător. De la Aurelian citire: “Nichita, in ultima vreme, se numea singur «antrenor de ingeri» si incerca sa formeze cât mai multi poeti. A fost un mare pedagog de poezie”. (Aurelian Titu Dumitrescu, Album, 1984, p. 234)

2. Insa tot in acest timp, multi il iscodeau. Unii ii puneau la indoiala talentul, piz­muindu-l pentru harul cu care a fost binecuvântat.

3. Altii ii cercetau intelepciunea pentru a se hrani cu aceasta. Si mai erau altii, fari­seii, care il ispiteau, crezând ca se va poticni si il vor pierde.

4. Dar raspunsurile lui aveau o tarie care ii inspaimânta pe cei care il iscodeau. Si toti se intrebau de unde vine aceasta, fara sa se gaseasca un raspuns pe masura.

5. Odata, pe când plutea o floare de tei inlauntrul unei gândiri abstracte, iar desertul se umplea de lei si de plante,

6. un barbat din multime l-a intrebat: “Cine este Dumnezeul tau, Nichita?”.

7. Hristea a raspuns: “Nici eu nu stiu bine. Stiu doar ca el incepe cu sine si se sfâr­seste cu sine. Mai stiu ca nu-l vesteste nici o aura si nu-l urmeaza nici o coada de co­meta.

8. Din el nu strabate in afara nimic. De a ceea nu are chip si nici forma. De vazut nu se vede”. (Elegia intâia, 11 Elegii, 1966)

9. Altcineva s-a ridicat si a intrebat: “Omul este plamadit de Dumnezeu din lut?”

10. Plimbându-se printre oameni, Hristea ii privea printr-o prisma de culoare albastra: “Henry Coanda a spus ca omul este un accident hidraulic. Eu vin si zic: omul este un accident al luminii”. (Timpul ca lumina, Respirari, 1982)

11. “Dar lumina?”. “Lumina?”, a spus Nichita. “Intunecati intunericul si veti gasi portile luminii”. (Soclul pentru punct,Respirari, 1982)

12. Un gladiator l-a cercetat: “Exista un singur Dumnezeu sau nu?”

13. Nichita l-a apostrofat: “Ai grija, luptatorule, nu-ti pierde ochiul, pentru ca vor aduce si-ti vor aseza in orbita un zeu”. (Elegia a doua, getica, vol. 11 Elegii, 1966)

14. Multimea se minuna de raspunsurile Invatatorului si se facea noapte si-apoi zi si nimeni nu cuteza sa plece.

15. “De unde vine intelepciunea?”, a intrebat o adolescenta.

16. Asezându-se pe un butuc de lemn, Nichita a zis: “A fi intelept inseamna a stabili o ordine in mijlocul absurdului”. (Temporara suprimare a absurdului, in Respirari, 1982)

17. “Spune-ne, Invatatorule, tu cine esti? Esti Mesia?”, il rugau discipolii sai.

18. “Prin faptul ca sunt, lumea este”, a spus dintr-o rasuflare Nichita. Cuvintele sale au agitat multimea. Dar el a continuat:

19. “Prin faptul ca vad, lumea se lasa vazuta. Prin faptul ca simt, lumea se lasa simtita…” (Inavutirea lucrurilor, in Respirari, 1982)

20. Un batrân din apropierea lui l-a tras de pulovar: “Si ce ai inventat?”

21. “Stiinta pe care eu am inventat-o este atât de subtila, incât uneori se confunda cu firescul. Ea se numeste hemografie, adica scrierea cu tine insuti.

22. Aceasta scriere incearca sa opreasca in loc ceea ce nu poate fi oprit niciodata in loc; starea fericirii adica. Speranta secreta a celui care exista, adica.

23. Pricina secreta de a exista a celui care exista, adica”. (Hemografia, Respirari, 1982, p. 66)

24. “Tu, care le stii pe toate, spune-ne cum e dincolo de moarte?”, a intrebat un barbat sorbind dintr-o cupa cu vin.

25. “Am sa va spun ce cred. Luminiscenta putregaiului dintr-o padure, copil fiind, m-a pus pe gânduri. Starea lui de vis mi-a dat un sentiment ciudat.

26. Mai târziu mi-am imaginat lumina ca fiind starea de dinainte de nastere si starea de dupa moarte”. (Timpul ca lumina, Respirari, 1982)

27. Desi se bea vârtos, butoaiele de vin parca nu se goleau. Cineva a intrebat: “Trebu­iesc crezute visele?”

28. “Nu”, a raspuns Nichita. “Visele nu trebuiesc crezute. Ele trebuiesc, ca si vinurile bune, degustate, niciodata cu un alt gând in cap, decât acela al soiului de vita de vie din care au fost trase”. (Despre limbajul artistic, in Respirari, 1982)

29. “Si-atunci cum putem cunoaste viitorul?”, l-a intrebat un tânar.

30. “Nu stiu voi cum il veti cunoaste”, a zis Nichita. “Mie viitorul mi se infatiseaza sub forma unei vorbiri pronuntate de niste guri cu mult mai perfecte decât ale noastre”. (Omul-fanta, 11 Elegii, 1966)

31. Un preot s-a ridicat in picioare si a zis: “Daca e asa, vin si intreb: putem cunoaste si noi, oamenii, prezentul, trecutul si viitorul? Deci totul? Deci Adevarul?”

32. Abia in acel moment multimea baga de seama ca Invatatorul ezita. Si nu stia de ce.

33. Dupa un minut de tacere, Nichita a zis: “Unul dintre vechile mituri ale gânditorilor este acela de a descoperi adevarul intr-o singura cifra.

34. Va amintesc mitul foarte frumos si foarte vechi, mitul literei Aleph, care reprezinta nu numai faptura omului, dar, totodata, reprezinta punctul din Univers in care, daca esti plasat, realizezi tot Universul in mod global”. (Realul social si realul estetic, Respi­rari, 1982, p. 115)

35. Spunând toate acestea, Hristea s-a ridicat si a iesit din pustie impreuna cu dis­cipolii sai.

36. Pe când a ramas singur, s-a intrebat: “Doamne, ce fel de pâine voi mai fi fiind si eu, si pentru cine?” (Somnul si trezia)”

Anunțuri

8 comentarii la “Învăţătorul…

  1. Pe blogul meu vei gasi mai multe articole care poate te intereseaza:
    – referitor la Invatator – vezi Categoria Educatie, art. Domnu Trandafir sau Pages / Nichita in Maramures / Evanghelia dupa Nichita / Invatatorul;
    – referitor la Moldova, vezi Categoria Politica / Moldova;
    Toate bune
    Dorin Stef (www.dorinstef.blog.com)

  2. apropo de distincție, e minunat bannerul. spre deosebire de cel cu retardul ăla care țipă:

    stanciubm.blogspot.com/2009/12/scriem-romaneste-nu-romaneste.html

  3. Da, e mai bun!
    Dar mai sunt careva probleme care trebuie rezolvate de către „furnizorul” Idei SH. Trebuie sa inaugureze un compartiment în care să fie specificate blogurile disitnse şi adresele lor. Apoi s-ar mai cere o schimbare/explicaţie a denumirii „romanesti” Idei SH 🙂 Cel puţin încă o discifrare a denumirii, dar pur romaneşte, i-ar da chiar şi un careva farmec…
    Dacă nu se inaugurează compartimentul/pagina menţionată pe blogul Idei SH, atunci totul pare mai mult o „şmecherie” pentru a plasa propria adresă pe alte bloguri.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s