Incredibil, dar adevărat :)

Azi la 8:45 am ieşit din casă! Porneam într-o mare „epopee” (cel puţin, aşa credeam atunci) – să obţin viza română.

La 9:05 am intrat la Banca pentru un extras. S-a rezolvat totul în câteva minute. Am mers mai departe să-mi fac fotografii 3.4×4.5. În 5 minute am obţinut 4 fotografii şi două fişiere cu pozele respective în format JPEG, achitând pentru serviciu 40 de lei .

Bucuros că lucrurile merg bine, am urcat în microbuzul de pe rută 166 şi aproximativ la 10 AM 🙂 eram deja la Gara de Tren. Gara m-a întâmpinat cu miros specific şi cu casieriţe care vorbesc doar în rusă. Am mers la ghişeele (casele) din aripa dreapta. Acolo am aflat, după ce am stat puţin la coada, că biletele spre Bucureşti se vând în cealaltă aripă. Am mers acolo, convins că în direcţia Bucureşti voi putea să aud dulcea vorbă românească. Am greşit amarnic – am auzit vorbă rusească… Am aflat că biletul cel mai ieftin până la Bucureşti costă 607 lei. Dar, pentru Consulat e suficient să fac doar rezervare şi rezervarea se face în ghişeele de informare chiar de la intrare. În sfârşit acolo am auzit şi vorbă românească. Am făcut rezervarea necesară şi serviciul m-a costat 39 de lei.

De acolo am urcat în microbuzul de pe ruta 188. A mers chiar pe lângă Gara Auto şi Piaţa Centrală, unde sunt mari ambuteiaje, spre Catedrală, apoi pe Puşkin la vale. Chiar m-am speriat că ceva am încurcat, deoarece îmi trebuia exact în direcţia inversă. Totuşi, cu două cartiere mai la vale am cotit înapoi. Aproximativ la 11:00 am reuşit să iau certificatul necesar de la Secţia Resurse Umane şi să fac copiile necesare la documente. Mergea totul strună. Peste tot nimeream în „val”. La Consulat am mers cu troleul nr 2. E interesant că şoferul chiar m-a aşteptat. Am ajuns la Consulat aproximativ la 11:40. Acolo, cu vreo 50 de metri până la Consulat deja te întâmpină lucrătorii Serviciilor de Asigurare. Asigurarea m-a costat 50 de lei şi am mai dat un leu pentru xerocopie. Am stat vreo câteva minute la coada de la poartă şi am intrat în incinta Consulatului. La poartă fiecăruia i se dă un număr de ordine. Al meu – 368.

Am urcat la etajul 2. Pe monitoare am văzut că era chemat numărul 297. Imprimasem Solicitarea de Viză la calculator. Dar, am constatat că s-a schimbat puţin forma. Aşa că am completat-o pe loc cu mâna. Mi-a dat cu amabilitate un exemplar curat o doamnă. Să-i de Domnul sănătate. Am completat cererea. Am încleiat pe ea fotografia. Şi am mai aşteptat ceva timp ca să fiu chemat la ghişeu. Pe monitoare a apărut 12 – 368 în culoare roşie. Am mers la ghişeul 12. Mi-a luat dosarul un bărbat foarte amabil. M-a întrebat despre scopul plecării în România, chiar dacă scria clar în invitaţie. M-a întrebat foarte amabil şi alte lucruri. Apoi s-a ridicat şi mi-a înmânat un tichet cu care trebuie să vin peste câteva zile să ridic paşaportul. Trebuie să recunosc că de fiecare dată am fost deservit la Consulat foarte respectuos. Totuşi, procedeul dura mai mult. Acum însă este incredibil, dar adevărat: la 13:30 am ieşit pe poarta Consulatului cu dispoziţia perfectă. Aşa de repede nu mi s-a mai întâmplat să perfectez şi să reuşesc să depun actele. Incredibil, dar adevărat – lucrătorii Consulatului chiar se gândesc la oameni 🙂

Am mers acasă să las actele care nu-mi mai trebuiau şi pe urmă – la serviciu.

Mi s-au întâmplat aşa zile şi înainte, când aproape totul mergea strună şi incredibil de bine. Evident că aşa perioade nu pot dura fără sfârşit. Ceea ce am şi constat la sfârşitul zilei. Am stat la coadă ca în vremurile sovietice aproape o oră şi douăzeci de minute. E important că am rezolvat problemele. Sau poate aşa îmi pare…? 😉 🙂

Anunțuri

8 comentarii la “Incredibil, dar adevărat :)

  1. Sa zicem bravo functionarilor din consulatul din Chisinau, ca la cel din CIpru nu avem parte de asa ceva. Si cu proprii cetateni se comporta urat(romani) si cu restul la fel, fara discriminare 🙂

  2. @Pavel
    Da! Ce ironie: mai există “dreptate” pe lumea aceasta – se comportă cu toţi la fel 😉
    Sincer, ceea ce semnalaţi, referitor la Consulatul din Cipru, sunt indicatori clari că există corupţie… Puţin probabil să greşesc. Birocratul trebuie să argumenteze cumva “foloasele” pe care le stoarce. Şi cel mai simplu e să creeze un calvar pentru cetăţean…

  3. O sa am puţină libertate deoarece o să mă rup din cotidianul chişinauean, iar în cel bucureştean n-o să am timp să mă cufund.
    De o perioadă mai îndelungată nu am putut să evadez măcar pentru puţin timp din Chişinău. Poate ca va fi ca o recompensă pentru aceasta şi timpul va fi şi util, şi recreativ!
    Of! Oare nu prea multe speranţe am? 🙂

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s