Java şi… alegerea denumirii

Alegerea unei denumiri nu este un lucru simplu… Mi-a trebuit mai mult de un ca să accept actuala denumire a blogului. Nu e vorba doar să sune cât de cât reuşit, dar şi să fie conformă cu un anumit concept. Am avut diverse situaţii, când am depus un efort sporit ca să găsesc o denumire reuşită pentru un anumit lucru. Şi alegerea numelui pentru un nou născut nu este problemă simplă – numele influenţează asupra personalităţii copilului.

N-am programat în limbajul de programare Java, dar ca şi orice navigator în Internet am folosit tehnologia Java. Ţin minte bine că atunci când am auzit pentru prima dată despre limbajul de programare Java, mi-a apărut întrebarea despre originea denumirii. De ce se cheamă Java? E cumva legată denumirea de insula indoneziană Java (Jawa – în variantă indoneziană), insulă de origine vulcanică, a 13-ea după suprafaţă în lume şi a cincea în Indonezia?

S-a dovedit că dă, dar într-un mod foarte ciudat…

Platforma şi limbajul Java îşi au începutul ca proiect intern în cadrul companiei Sun Microsystems în decembrie 1990, cu scopul creării unei alternative pentru limbajele C şi C++. Echipa formată din Patrick Naughton, James Gosling şi Mike Sheridan au iniţiat lucrările şi în vara lui 1992 ei au furnizat primele rezultate: sistemul de operare Green OS, limbajul Oak (denumire sugerată de stejarul care se vedea prin fereastra oficiului), bibliotecile şi hardul. În 1994 o echipă mai largă, reorientează platforma pentru World Wide Web, iar limbajul şi platforma sunt redenumite Java, după ce s-a descoperit că denumirea Oak era marcă comercială a companiei Oak Technology.

Denumirea Java a fost aleasă dintr-o listă de variante propuse aleatoriu de către membrii echipei. E legată, probabil, de marca de cafea consumată de programatorii din echipă (cafea produsă pe insula Java) – nu în zadar logo-ul este o ceaşcă de cafea.  Varianta Java era a patra într-o listă mai largă, obţinută ca un rezultat generalizator al listelor ordonate oferite de fiecare dintre participanţii la şedinţa de alegere a denumirii. După o analiză riguroasă a fost selectată de către specialiştii consacraţi în marketing şi denumiri, special invitaţi cu acea ocazie.

Prima apariţie publică a noii tehnologii a fost înregistrată pe 23 mai 1995 la o conferinţă ştiinţifică dedicată, iar prima versiune JDK (Java Development Kit) 1.0 a fost lansată pe 23 ianuarie 1996. În 2006 Sun Microsystems a anunţat că Java este un software liber şi cu sursă deschisă. Pe 27 ianuarie 2010 Sun Microsystems a fost procurată cu 7.4 mlrd $ de către Oracle Corporation şi actualmente este filială în cadrul ei.

Tehnologia/platforma Java oferă şi o modalitate de a furniza pe Web animaţia, modalitate calitativ superioară în comparaţie cu cele oferite de către tehnologiile GIF şi dHTML. Platforma Java are trei piloni de bază:

  • limbajul de programare Java – limbaj orientat pe obiecte, structurat şi imperativ, sintaxa căruia se trage din C şi C++, dar caracteristicile de orientare pe obiecte sunt asemănătoare cu cele pentru Smalltalk şi Objective-C;
  • pseudocodul Java (Java bytecode), care este generat în baza codului Java şi care nu este legat de o anumită platformă hard, ci doar de maşina virtuală;
  • maşina virtuală care execută pseudocodul, pe platforma de calcul (pe hard).

În limbajul Java, programatorii pot crea aplicaţii – coduri Java, care sunt compilate şi transformate în pseudocoduri Java, pe care utilizatorii le descarcă din Internet. Browser-ele conectate la Java folosesc maşina virtuală şi compilează pseudocodurile în coduri pentru sistemul de operare folosit de utilizator (Windows, MacOS, Unix). Maşina virtuala este în esenţă un modul de extensie (plugin) şi se instalează împreună cu browser-ul. Există compilatoare care creează pseudocoduri şi pentru programele din alte limbaje, cum sunt: JavaScript, Python, Ruby şi Scala, dar şi pentru Groovy – limbaj nativ de scripting Java.

Conţinutul Java pe Web este, în general, creat ca program numit Java applet. Applet-urile Java nu sunt, în general, aplicaţii de soft complete – ele se execută doar împreună cu un browser. Denumirea, însăşi, explică esenţa acestui tip de aplicaţii, având etimologia în două cuvinte engleze: application – aplicaţie, şi let – sufix care subliniază dimensiunile mici ale aplicaţiei. O lumină suplimentară asupra denumirii o revarsă faptul că a fost folosită pentru prima dată de compania Apple.

Denumirea applet nu este neapărat folosită doar în contextul legat de Java sau Apple. Semnifică orice program incomplet, predestinat rezolvării unor probleme înguste, care funcţionează în cadrul unui program de bază independent. Applet-urile, de regulă, nu au valoare în afara programului de bază şi nu neapărat sunt create doar în Java. Unele dintre applet-uri pot funcţiona totuşi ca programe independente, executând un complex integru de sarcini. În calitate de exemple de asemenea applet-uri servesc accesoriile din Windows: ceasul-calendar, calculatorul, Notepad, Paint etc.

Designerii Web rezolvă diverse probleme şi realizează multe lucruri cu ajutorul applet-urilor Java. Programarea în Java nu cere de la programator cunoaşterea pseudocodului Java, după cum nu se cere cunoaşterea Assemblerului pentru un programator în C şi C++.

Unul dintre domeniile cele mai populare de aplicaţie a limbajului Java este animaţia, limbajul având cel puţin două avantaje evidente:

  1. poate fi aplicat în majoritatea sistemelor de operare,
  2. este foarte flexibil.

Flexibilitatea este ilustrată şi prin faptul că pot fi alcătuite programe de animaţie care să creeze pentru cadrele individuale atât imagini vectoriale, cât şi imagini bitmap. Java este adaptat, în particular, pentru crearea animaţiilor interactive şi pentru combinarea animaţiei cu alte elemente ale paginilor Web.

Succesul tehnologiei Java a condus la apariţia altor tehnologii asemănătoare, cum este .NET a companiei Microsoft. .NET foloseşte limbajul J# şi rulează doar în Windows.

Anunțuri

5 comentarii la “Java şi… alegerea denumirii

  1. Pingback: Java şi… alegerea denumirii - Ziarul toateBlogurile.ro

  2. Erh, bine că ai terminat cu fotbalul ca să mai citesc şi eu ceva pe blogul tău. Cu articolul ăsta m-ai ţinut cu ochii lipiţi de pagină până la sfârşit…

  3. 🙂 Într-adevăr e bine că s-a terminat fotbalul! Nu mai pierd timpul cu el! 🙂
    Sper că în viitor să nu mai am asemenea „deviaţii” nereuşite!
    A fost şi un plus – am însuşit lecţia că blogul este jurnal personal mai mult în sensul stilului articolelor, şi mai puţin în cel al conţinutului. Se cere exigenţă la acest compartiment şi chiar aş spune responsabilitate…

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s