Greieraşii şi furnicuţele

O mare furtuna a trecut prin pădure… Copaci răsturnaţi… Vieţi distruse…

Doar furnicile n-au avut de suferit… Muşuroiul era la adăpost –  la rădăcina unui stejar secular. S-a salvat cu ele şi un greieraş, ai cărui părinţi erau plecaţi cu cântatul prin pădure.

Rămas, sărmănelul, orfan, n-a fost lăsat de izbelişte de către furnicuţe. Au avut grijă de el. L-au hrănit. L-au îngrijit. I-au dat educaţie aleasă. L-au crescut sănătos şi voinic. Aducea folos muşuroiului, când se cerea forţă fizică.

Totuşi, la un moment natura greieraşului a ieşit la suprafaţă. Dispărea ziua amiaza mare. Umbla haihui prin pădure şi cânta. A găsit şi nişte semeni de-o potrivă. Cântau de asurzeau pădurea. Seara, greieraşul se întorcea neapărat la muşuroi, la abundenţa de mâncare şi de bine. Furnicile nu-l alungau – era doar copilul lor. Îl hrăneau şi-l îngrijeau cu drag.

Dar, de la o vreme îşi aducea cu el şi amicii…

Clar lucru, cântăreţilor le plăcea viaţa. Ziua – veselie prin pădure, seara – odihna ”binemeritată” la muşuroi.

În schimb în muşuroi au început să se audă cereri  insistente de alungare a trântorilor.

Greieraşul nostru, înţelegând bine graiul furnicilor, mai încerca să ajute furnicile, din când în când. Împreună cu prietenii se isprăveau rapid cu lucrările care cereau multă forţă fizică, ceea ce stârnea o careva admiraţie printre furnici. De la un „ajutor” la altul, s-au înfiripat şi nişte partiduţe în jurul fiecărui cântăreţ. Greieraşul nostru şi-a format partiduţul roşu, deoarece avea o pată roşie pe frunte. Ceilalţi cântăreţi şi-au format partidele: oranj, galben, verde, alb etc. Era şi partidul curcubeu – liderului-cântăreţ îi plăceau toate culorile curcubeului şi era prieten cu toţi greierii.

N-ar fi fost nimic straşnic cu aceste partiduţe, dacă capii-cântăreţi n-ar fi început să cânte fiecare pentru turta lui. Au reuşit să dezbine muşuroiul… Furnicuţele nu mai vorbeau în limba lor. Le era incomod de lideri, că ei nu le înţelegeau sau nu vroiau să le înţeleagă graiul. Furnicuţele nu se priveau cu ochi buni una pe alta. Se bârfeau permanent.

Cândva proslăvit prin prosperitate, muşuroiul a devenit cel mai sărac în pădure. Averea concentrată la lideri, era distribuită după bunul lor plac, mai mult lor şi mai puţin furnicilor.

În pădure se ştia de situaţia grea prin care trecea muşuroiul. Veneau ajutoare de la muşuroaiele prietene. Însă, nu ajungeau ajutoarele la furnicuţele flămânde. Când liderii distribuiau ajutoarele, ele în mod miraculos dispăreau…

Pentru a ameliora cumva situaţia din muşuroi şi a eradica sărăcia, greierii au decis să formeze parlamentul muşurouilui şi să aleagă preşedintele… Descriau electoratului de furnici foarte convingător ce rai se va instaura în muşuroi. Furnicuţele ascultau încremenite cântecele şi visau cu ochii deschişi viitorul de poveste…

A fost stabilită data alegerilor – desfăşurate în câmp deschis, prin vot direct, la Adunarea Generală a Muşuroiului.

A venit şi ziua alegerilor. Adunaţi împreună în câmpul deschis, greierii cântau, iar furnicuţele urmau să-şi dea votul celor care cântau mai bine. Pe cer a apărut un nor solitar. Când a ajuns deasupra cinstitei adunări, s-a pornit o ploiţă caldă de vară. Nimic straşnic în ploiţă. Şi nimic straşnic pentru furnici. Dar… Mare tragedie pentru greieraşi… S-au stins cu toţii…

În mass-media din pădure a fost difuzată informaţia că la o uzină chimică a avut loc o catastrofă… La muşuroi informaţia n-a ajuns deoarece greierii au decis interzicerea mass-media în ziua alegerilor, pentru a nu fi influenţate rezultatele scrutinului. Norul de ploaie conţinea insecticide nimicitoare pentru greieraşi, şi inofensive pentru furnici…

Rămase fără puterile politice, furnicile au trecut la viaţa arhaică pe care o practică furnicile din tot universul. În câteva zile muşuroiul lor a devenit din nou cel mai mare şi mai frumos. Fiind ocupate zilnic cu munca, furnicile nu-şi mai aminteau de trecut. Doar câte o dată, când eventual mai întâlneau vre-un greieraş rătăcit, li se luminau ochii în diverse culori…

P.S. Şi dacă e vorba de furnicuţe, să ne referim direct şi la „furnicarul” uman 😉

http://video.ted.com/assets/player/swf/EmbedPlayer.swf

Anunțuri

5 comentarii la “Greieraşii şi furnicuţele

  1. Pingback: Greieraşii şi furnicuţele - Ziarul toateBlogurile.ro

  2. Da, dacă vom urma exemplul furnicuţelor, numai că necazul ne duce la a fi acuzaţi de „vederi comuniste”. Şi ce multe lucruri bune spune cuvântul „comunism”, numai că dictatorii comunismului i-au denaturat sensul umanitar în dauna sensului totalitar.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s