Tata…

– Există cea mai sfântă fiinţă?

– Evident! E Dumnezeu!

– E fiinţă?

– Dar, cine e?…

– La început a fost cuvântul!

– Şi care a fost acel cuvânt?

– Dumnezeu!!!

– Care e cel mai sfânt nume?

– Tată!

– ???

– Însăşi Creatorului ne adresăm: Tatăl nostru, Care eşti în ceruri…

– … Oricine e tată are divinitatea în el?

– … E simplu să devii tată! E dificil să fii…

– Dar mama? Au cântat-o toţi muritorii… Inclusiv, Eminescu, Vieru…

– Nu-s muritori… Şi au cântat nemurirea: Mama…  Însăşi Dumnezeu a ales cea mai sfântă fiinţă de pe Pământ să-i fie Mama unicului Fiu!!!

– Cea mai sfântă?

– Cea mai sfântă pe Pământ…

– Atunci cine e mai sfânt? Mama sau Tata?

– Sunt noţiuni şi valori incomparabile…

Mi-am imaginat această conversaţie dintre un muritor naiv şi cineva apropiat Domnului, dar… concomitent… am încercat să evaluez… cât de des un tată îşi îndreptăţeşte sfântul nume de Tată?

Un tată adevărat e mai important decât sute de pedagogi iluştri…

Două exemple reale…

Primul… Tată al patru copii: 3 fii şi o fiică…

Al doilea… Tată al trei feciori…

Primul… Fără vre-un talent deosebit… Zero absolut ca pedagog… Patimă deosebită pentru bani… Afecţiune deosebită pentru soţie şi copii… Nimic mai mult…

Al doilea… Extraordinar de talentat… Muzică.. Dans… Sport… Pedagog cu har de la Dumnezeu…Foarte deştept… În tinereţe şi mai târziu doar în clipele de trezie – afecţiune deosebită pentru soţie şi copii…

Doi dintre fiii primului urmează calea profesională a celui de-al doilea… Tot…

Copiii celui de-al doilea toţi talentaţi, marcaţi pe viaţă de patima de beţie al tatălui lor şi absolut nici o influenţă a primului …

Copiii primului – obişnuiţi…

Copiii celui de-al doilea – înfruntând alcoolismul şi greutăţile inimaginabile, devin oameni de valoare…

Ambii taţi morţi… Primul – activitate doar pentru propria familie… nimeni nici nu-şi mai aduce aminte de el…

Al doilea – dezastru/tragedie pentru familie… Totuşi… Atât copiii proprii, dar şi copiii primului, precum şi toţi foştii elevi îl pomenesc de bine… Chiar dacă a provocat propriei familii multe dureri şi necazuri…

Ce înseamnă atunci un Tată adevărat? Un Tată, care e în ceruri…?

Anunțuri

7 comentarii la “Tata…

  1. Pingback: Tata… - Ziarul toateBlogurile.ro

  2. Da, esenţa este dar şi diferenţa este mare între Dumnezeu Tatăl şi omul tată. Nici măcar Dumnezeu Omul (Iisus) nu este unul şi acelaşi cu Dumnezeu Tatăl pentru că Dumnezeu Omul are nişte limite ale cunoaşterii şi este supus îndoielii.

  3. Incontestabil este asa, cum spui! Totusi, am dorit sa atrag in mod special atentia asupra numelui de tata, cel mai sfant nume, deoarece si Domnului ne adresam cu el. Un tata trebuie sa fie constient de marile responsabilitati pe care le are…

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s