Colectivism de egoisme?

Printre nenumăratele efecte pe care le-a avut asupra întregii lumi Marele Cutremur din Japonia de pe 11 martie 2011 se enumeră şi scoaterea în evidenţă a unei învăţături înţelepte „Tsunami tendenko” de salvare în caz de tsunami. Această învăţătură a salvat vieţi ale mii de copii japonezi – informează „Daily Yomiuri” în articolul „Local wisdom a lifesaver for kids”.  Învăţătura este nu numai înţeleaptă, dar şi foarte semnificativă, deoarece scoate în evidenţă faptul că adevărurile sunt relative. Mă refer în special la importanţa unor asemenea valori umane cum sunt: altruismul, prietenia, spiritul de sacrificiu, colectivismul etc. În contextul „Dilemei deţinutului”, am tras concluzii  care îmi păreau un adevăr absolut, referitor la importanţa valorilor enumerate supra. Ei nu… Viaţa poate fi mult mai variată decât ne putem imagina uneori. În cazul dat mă refer la faptul că ideea salvatoare a acestei învăţături constă în aceea că fiecare trebuie să acţioneze individual, să aibă grijă doar de siguranţa proprie, fără să se gândească la altcineva, oricine ar fi el… Adică e vorba de aplicarea unui „egoism” absolut, care în final îi poate salva pe toţi – un colectivism de „egoisme”, care în final sunt benefice tuturor… Din perspectiva modelelor cercetate în Teoriei Jocurilor îmi pare o situaţie deosebită.

Prezint în continuare textul integral al articolului din Daily Yomiuri, în traducerea HotNews.ro:

Oraşul Kamaishi are o istorie lungă de tsunamiuri, fiind lovit de nenumărate ori de valurile seismice. In ultimii ani, autoritatile locale au invitat in scoli mai multi experti care sa le ofere elevilor sfaturi cu privire la gestionarea dezastrelor, iar una dintre lectiile importante oferite de acestia a fost „tendenko”.

Invatatura se refera la faptul ca, la momentul tsunamiului, trebuie „sa te duci spre zonele inalte in mod individual, avand doar grija sigurantei tale, fara sa te gandesti la nimeni altcineva, fie si familia ta”.

In dupa-amiaza zilei de 11 martie, circa 80% dintre elevii scolii primare din Kamaishi se aflau in drum spre casa, programul scolar fiind mai scurt in acea perioada de sfarsit de semestru. Tsunamiul a lovit mai multe zone din localitate in care erau situate scoli, exceptand partea muntoasa a orasului, insa toti elevii au fost teferi.

„Eram ingrijorat cu privire la casa si familia mea, dar am fugit spre un loc mai inalt fara sa ma gandesc”, a spus Hibiki Fujimoto, de 12 ani, elev in clasa a sasea. El a povestit ca era cu prietenii sai si se jucau intr-o zona rezidentiala din apropierea scolii cand s-a produs cutremurul.

Din cei 2.900 de elevi de scoala primara si gimnaziala din orasul Kamaishi – unde peste 1.200 de persoane si-au pierdut viata sau sunt inca date disparute – numai cinci copii, care au lipsit ori s-au intors mai devreme de la scoala, au fost raportati morti in urma dezastrului. In schimb, aproape toti ceilalti elevi au supravietuit.

Toshitaka Katada este profesor la Universitatea Gunma si expert in protejarea de dezastre a populatiei. „Tendenko este intelepciunea ce se bazeaza pe incredere in sanul familiilor. Are o semnificatie foarte adanca”, spune acesta.

Katada a exemplificat ca, in timpul marelui cutremur produs in 1896 in zona Sanriku, membrii familiilor au incercat sa se ajute unii pe altii, dar au sfarsit inghititi de tsunamiul care a distrus atunci intreaga regiune.

Expresia „tsunami tendenko” a aparut astfel in Sanriku, reprezentand o lectie de supravietuire in caz de asemenea dezastre.

„S-ar putea sa te simti prost pentru ca incerci sa scapi de tsunami de unul singur. Cu toate astea, sa te preocupi de locul in care se afla ceilalti membri ai familiei tale sau de siguranta acestora este cel mai periculos lucru pe care poate sa-l faca cineva in asemenea situatie. Este important ca fiecare sa gandeasca ca si ceilalti au reusit la randul lor sa se salveze”, spune Katada.

Din 2005, profesorul Katada a tinut cursuri speciale in peste 14 scoli primare si gimnaziale din Kamaishi, vorbindu-le elevilor despre importanta invataturii „tendenko”.

„Le-am spus in mod repetat elevilor la ore ca s-ar putea sa ne confruntam cu un tsunami mult mai mare decat ne-am asteptat vreodata. Este aproape un miracol ca atatia copii au fost salvati. Sunt mandru de ei ca au luat singuri aceasta decizie de a-si salva viata”, a mai spus Katada.

Anunțuri

6 comentarii la “Colectivism de egoisme?

  1. Pana la urma cred ca este un sfat cat se poate de intelept.
    In viata suntem singuri intotdeauna , este o decizie asumata din momentul nasterii. Stim ca suntem singuri in aceasta dimensiune , totul in viata este cautarea celeilalte jumatati .

  2. „…totul in viata este cautarea celeilalte jumatati”. Aidca oricum ne dorim un colectiv numit familie… Invatatura „Tsunami tendenko” e intr-un fel impotriva obisnuintei umane, dar in caz de tsunami e tocmai ceea ce trebuie… Cel putin asa ni se sugereaza din articolul numit…

  3. Bine v-am regasit!
    Dupa ceea ce am vazut cu ochii nostri impresia generala este ca Japonia apartine unei alte lumi. In ciuda faptului ca nu constituie o societate perfecta, insa atitudinea de care au dat dovada constituie o permanenta lectie pentru cei care isi justifica lipsa de civilizatie prin prezenta saraciei. Nici dezastrele nu justifica comportamentul inuman, iar cea mai mare parte a japonezilor ne-a aratat ca se poate trai si altfel…

  4. Bucuros sa te revad, Florentin!
    Sunt de acord cu ceea ce spui. Mai mult, faptul ca japonezii cumpara produse alimentare din Fukushima doar pentru a-i sustine – ne demonstreaza, odata in plus, ca se poate de construit real societatea pe valori umane…

  5. SI cand ne gandim ca aceasta societate nici macar nu este crestina!!! Este o palma usturatoare pe care o primim peste fatada noastra religioasa! Japonezii nu se roaga lui Dumnezeu, insa sunt mai civilizati. Paradoxal!!!

  6. Chiar daca religia budista, practicata in Japonia, este ateistă, valorile ei morale/spirituale sunt, probabil, importante. Spun, probabil, deoarece cunosc foarte putin despre budism ca sa ma pot exprima categoric. Nu cred că e cazul si să comparăm creştinismul cu budismul. Fiecare dintre religii are si avantaje, si dezavantaje… E important că ele satisfac necesităţile spirituale ale societăţii… Civilizaţia japomeză, în plus, se datorează , cred eu, nu numai religiei, dar şi altor factori… Oricum, repet, că mă simt incompetent în a mă exprima categoric pe marginea acestui subiect de comparaţie a civilizaţiilor…

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s