Despre valori

‎”Nu recunosc alt semn al superiorității decât bunătatea.”
Ludwig van Beethoven

SoareleMeditaţiile asupra valorilor umane conving fără putinţă de tăgadă că ele constituie un  subiect covârşitor şi inepuizabil.

Omul apare pe lume tabula rasa – psihicul şi mintea lui sunt ca foaia curată – pe ea doar urmează să apară valorile prin educaţie şi trecerea prin câteva etape de formare.

În etapa de imprimare, ce corespunde primilor 7 ani de viaţă, pe foaia curată se imprimă primele valori. Le imprimă, de regulă, cei care cresc şi îngrijesc copilul, iar el ca buretele absoarbe totul ca adevăr absolut. Apar primele idei inconştiente de adevăr şi fals, de corect şi incorect, de bine şi de rău. Valorile false insuflate în această perioadă pot crea ulterior traume şi probleme profunde. Rolul părinţilor este covârşitor.

Etapa de modelare (de la 8 la 13 ani) o succede pe cea de imprimare. Copilul îi copie pe cei din jur şi în primul rând pe părinţi. El probează valorile altora ca nişte haine. Acceptarea sau respingerea sunt efectuate în bază simţurilor, emoţiilor şi sentimentelor. Religia şi pedagogii sunt determinanţi.

Etapa de socializare (de la 14 la 21 de ani) este dominată de influenţa colegilor, semenilor şi prietenilor. E perioada când spiritul critic începe să-şi pună amprenta pe sistemul de valori, prin testarea lor conform diverselor criterii cum este, spre exemplu, cel de utilitate. Valorile insuflate anterior, dar inutile în grupurile de colegi, semeni şi prieteni, sunt respinse. Mediul social şi mass-media prevalează.

Formal, după 21 de ani, în etapa de maturitate personalitatea omului este formată. Valorile lui nu sunt doar etice, morale, estetice, spirituale, ci şi materiale, sociale. Ele se pot referi şi la obiecte, fenomene, procese, la bani, proprietate, putere. Omul matur îşi ghidează acţiunile prin principii/axiome proprii – valori fundamentale, adevărul şi valoarea cărora le consideră incontestabile.

Să reamintim că noţiunea de principiu este folosită din antichitate cu sensul de început, axiomă, element primordial. Prin exemplul geometriei euclidiene, construite în baza a 4 noţiuni şi 5 axiome fundamentale, s-a încercat construirea a diverse teorii pe valori şi principii fundamentale ale vieţii. Sensul termenului principiu devine mai clar dacă reamintim denumirile unor lucrări ştiinţifice celebre, cum sunt:

La fel cum geometria euclidiană nu este unica geometrie, şi în domeniul valorilor umane există variate teorii. E inevitabilă concluzia că alegerea şi urmarea unor valori şi principii proprii cu adevărat valoroase sunt prerogativa fiecărui individ în parte.

Sunt puţine persoane cu adevărat principiale, cu valori şi principii de înaltă valoare, care nu renunţă la ele chiar cu preţul vieţii. Giordano Bruno, cel mai notoriu exemple de acest fel, refuzând să-şi abjure convingerile asupra concepţiei panteiste şi a infinităţii lumii, a fost condamnat şi ars pe rug de către Inchiziţie la 17 februarie 1600 în piaţa „Campo dei Fiori” din Roma. La sfârşitul secolului al XIX-lea, administraţia Romei a ridicat în acea piaţă o statuie, dedicată libertăţii de gândire. Patru sute de ani mai târziu Biserica Catolică, prin vocea papei Ioan-Paul al II-lea, şi-a exprimat „profunda durere” şi regretul în legătură cu eroarea comisă prin executarea lui Giordano Bruno.

Pentru o persoană aparte valoare personală poate fi aproape orice. În cadrul social, valoare este ceea ce este important nu doar pentru un om aparte, ci pentru întreaga societate, sau cel puţin pentru un grup.

Să enumerăm o parte dintre valorile binecunoscute.

  • Afecţiune – simpatie, prietenie, dragoste faţă de cineva.
  • Ambiţie – dorinţă sinceră de realizare.
  • Apreciere – admirație, aprobare sau recunoștință.
  • Ascultare – a fi atent şi gânditor la ceea ce se spune sau se cântă.
  • Bunătate – a fi prietenos, generos, grijuliu.
  • Bune maniere – modalităţi bune prin care un lucru se realizează sau se întâmplă.
  • Caracter – puterea şi originalitatea naturii unei persoane.
  • Caritate – atitudine miloasă, plină de generozitate faţă de cineva.
  • Compasiune – simpatie profundă şi dorinţă de a ajuta.
  • Compliment – expresie politicoasă de laudă sau respect.
  • Compromis – înţelegere, acord bazat pe cedări reciproce; concesie.
  • Condiţie fizică – stare bună din perspectiva fizicului şi al sănătăţii.
  • Credinţă – urmarea unui crez,  încrederea în Dumnezeu şi loialitatea faţă de Dumnezeu.
  • Credinţă în sine – echilibru bun între umilinţă şi încredere în sine.
  • Curaj – forţă morală de a înfrunta cu îndrăzneală primejdiile și neajunsurile de orice fel; îndrăzneală, fermitate în acțiuni sau în manifestarea convingerilor; tărie de caracter, temeritate, bărbăţie.
  • Curtoazie – comportament politicos.
  • Devotament – ataşament sincer şi total faţă de o persoană sau faţă de o anumită cauză.
  • Dragoste – sentiment de afecţiune şi devotament faţă de cineva sau de ceva.
  • Educaţie – ansamblu de măsuri aplicate în mod sistematic și conştient în vederea formării şi dezvoltării facultăţilor intelectuale, morale şi fizice.
  • Egalitate – stare sau calitate de a fi egali.
  • Excelență – calitate de a fi excepţional sau extrem de bun.
  • Generozitate – calitate de a fi bun și darnic.
  • Iertare – scutirea de o pedeapsă, trecerea cu vederea a vinei, greşelii cuiva, neconsiderarea vinovăţiei cuiva.
  • Ingeniozitate – calitate de a fi inteligent, original și inventiv.
  • Inspirație – stare de maximă tensiune creatoare.
  • Integritate – acţionare în conformitate cu ceea ce este bine şi rău.
  • Încredere – sentiment sau convingere că te poţi baza pe cineva sau pe ceva.
  • Încurajare – susţinere prin insuflarea curajului de a face ceva dificil.
  • Îndrumare – a arăta cuiva drumul, a îndrepta în direcţia potrivită; a călăuzi.
  • Justeţe – calitate de a fi corect; drept, echitabil sau corectitudine morală.
  • Calitate de lider – calitate de a conduce un grup de persoane sau o organizaţie.
  • Motivație – totalitatea motivelor, a consideraţiilor sau a mobilurilor (conştiente sau nu) care determină pe cineva să efectueze o anumită acțiune sau să tindă spre anumite scopuri.
  • Onestitate – calitate de a fi complet sincer, vertical și exact.
  • Onoare – tratare cu mult respect.
  • Oportunitate – şansă de a face ceva pentru cineva.
  • Optimism – atitudine, concepţie a unui om care priveşte încrezător viaţa, viitorul.
  • Pace – atmosferă în care domnește liniştea, armonia şi buna înţelegere între oameni; raport calm între oameni.
  • Pasiune – afecţiune puternică şi de durată pentru cineva sau ceva.
  • Perseverenţă – calitate de a merge înainte în ciuda obstacolelor dificile; a rămâne ferm și constant la o idee, a persista într-o acţiune; a stărui.
  • Persistenţă – care persistă; care durează un timp îndelungat; peren; dăinuitor.
  • Practică – metodă de învăţare care poate conduce la perfecţiune.
  • Previziune – abilitate sau acţiune de a prezice ce se va întâmpla în viitor sau ce va fi necesar în viitor.
  • Prietenie – sentiment de simpatie, de stimă, de respect, de ataşament reciproc care leagă două persoane.
  • Răbdare – capacitate firească de a suporta greutăţi şi neplăceri fizice sau morale; putere de a aştepta în linişte desfăşurarea anumitor evenimente.
  • Râs – acţiune sau sunet de râs.
  • Realizare – lucru făcut cu succes, de obicei prin efort, curaj sau îndemânare.
  • Recunoştinţă – aducere aminte cu dragoste, cu devotament a unei binefaceri primite; gratitudine.
  • Respect – sentiment sau atitudine de înaltă stimă față de o persoană; cinste; consideraţie; deferenţă.
  • Responsabilitate – simţ de răspundere; atitudine responsabilă faţă de obligaţiile proprii; răspundere.
  • Rezistenţă – capacitate de a suporta.
  • Sacrificiu – renunțare la ceva de valoare.
  • Speranţă – sentiment de aşteptare şi încredere în posibilitatea realizării unei dorinţe sau a unei acţiuni.
  • Studiere – proces de obţinere a cunoştinţelor.
  • Suflet – esenţă spirituală a omului; omenie, bunătate, milă.
  • Ştiinţă de carte – capacitate de a citi şi a scrie.
  • Umilinţă – calitatea de a fi modest, blând și ascultător.
  • Umor – evidenţierea îngăduitoare a nepotrivirii şi a absurdității unor situații considerate normale.
  • Viziune – capacitate de a gândi înainte cu imaginaţie sau înţelepciune.
  • Zâmbet – expresie a bunei dispoziţii şi a unei atitudini binevoitoare.

Valorile sunt ordonate alfabetic. Evident, fiecare le poate ordona în conformitate cu importanţa pentru el. Ca să afli ce costă cineva e suficient să-l rogi să selecteze valorile pe care le consideră mai importante şi să le ordoneze. Rezultatul poate fi destul de elocvent.

Anunțuri

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s